Бесплатный автореферат и диссертация по биологии на тему

Биологические особенности и роль видов Helix pomatia L. и H. lutescens Rossm. (Gastropoda, Pulmonata) в экосистемах Республики Молдова

ВАК РФ 03.00.08, Зоология

Автореферат диссертации по теме "Биологические особенности и роль видов Helix pomatia L. и H. lutescens Rossm. (Gastropoda, Pulmonata) в экосистемах Республики Молдова"

ACADEMIA DE §TIINTE A REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL DE ZOOLOGIE

pre oa

1 9 CEH 2301

Cu titlu de manuscris CZU 594.38:591.5 (478) (043.3)

ANDREEV Nadejda

PARTICULAR1TATILE BIOLOGICE §1 ROLUL SPECIILOR HELIX POMA TIA L. §1 H.LUTESCENS ROSSM. (GASTROPODA, PULMONATA) IN ECOSISTEMELE REPUBLICII MOLDOVA

03.00.08.-Zoologie

Autoreferat al tezei de doctor in §tiinte biologice

Chi?inau, 2000

Teza a fost realizatä în laboratorul de hidrochimie çi ecotoxicologie al Institutului de Zoologie al Academiei de Çtiinte a Republicii Moldova

Conducätor çtiintific,

Ion TODERAÇ, doctor habilitai în çtiinte biologice, profesor universitär Consultant çtiintific:

Elena ZUBCOV, doctor habilitai în çtiinte biologice, cercetätor çtiintific superior

Referenti oficiali:

Neculae VALENCIUC, Dr. în Biologie, Prof. univ., CP I (iaçi) Grigore CEMÂRTAN, Dr.în çtiinte biologice (Chiçinâu)

Organizatia de profil: Universitatea de Stat din Tiraspol (eu sediul în Chiçinâu)

Sustinerea va avea loe la /¿tjvíO.000, órele_

în çedinta Consiliului çtiintific specializat DH 03.92.10 de pe lângâ Institutul de Zoologie al Academiei de Çtiinte a Republicii Moldova, str. Academiei, 1

Teza de doctor poate fi consultais la biblioteca blocului biologie al Academiei de Çtiinte a Republicii Moldova (Chiçinâu, str. Academiei, 1).

Autoreferatul expediatla" " 2000

Sécrétai' al Consiliului

/)

doctor în çtiinte biologice 7 DERJANSCHI Valeriu

CARACTERISTICA GENERALA A LUCRARE

Actualitatea teinei. Speciile genului Helix reprezinta o grup5 de organisme cu un rol foarte important in ecosisteme, prin participarea lor la descompunerea materialului organic, aprovizionarea cu lirana 5i adápost a unui ?ir de nevcrtebrate. Multe din speciile genului Helix prezinta un deosebit Ínteres pentru om, gratie atát rolului lor jtiintific cat §i valorii alimentare. ín acela§i timp, exista inca multe aspecte care sunt destul de slab studiate. Spre exemplu, pana acum sunt inca purine informatii referitor la specia H. lutescens, care are un areal destul de restráns ín Europa. De asemenea, multi autori indica speciile genului Helix ca senzori biologici foarte importanti in aprecierea contimtului de metale ín mediu. Cu tóate cá exista un numar mare de lucran asupra speciei Helix aspersa, iotu§i cercetárile asupra Helix pomatia sunt inca destul de limítate.

ín Moldova para in prezent au fost efectuate destul de putins cercetári asupra molujtelor terestre. ín ultimii ani, a crescut interesul fatü de specia Helix pomatia, care a devenit un obiect comercial. Aceasta implica necesitatea cunoa§terii profunde a particularitatilor biologice ale speciei care ar permite o valorifícare durabila a populatiilor cat §i extínderea posibilitátilor de creyere intensiva

Scopul lucrarií a constat ín studíul distribulíei, ecologieí, importantei §i statutului speciilor genului Helix in República Moldova, precum $i cercetarea perspectivelor de utilizare a speciilor acestui gen ín efectuarea biomonitoringului continutului de metale ín sol. Principalele objective inaintate au constat ín determinarea principalelor teritorii de distribute a speciilor genului Helix, a particularitatilor variabilitatii morfologice pe teritoriul Moldovei, studierii ecologiei §i statutului speciei Helix pomatia, analizei capacitatii de acumulare a Cd, Cu, Zn, Pb 51 Cr §i pajaportizárii speciei Helix pomatia ca component ín biomonitoringul calitatii mediului.

Ca suport metodologic si teoretico-stiintific in cerceíarile efectúate au servit lucrarile fundaméntale efectuate de Grossu (1955, 1983); Shileiko (1978), care au pus bazele principalelor aspecte ¡¡i metodicii de studiu a melcilor tere§tri precum §i a particularitatilor variabilitatii morfologice. Rezultatele obtinute de Andreikevici (1968); Turcek (1970); Tudorancea, Spineanu (1971); Pollard (1975); RSdulescu (1980); Daguzan (1989) au stat la baza efectuara studiílor ecologice §i determinarea indicilor legati de numárul §i densitatea populatiei.

O mare importanta pentni studiul particularitatilor bioacumulative §i analizei cantitative a metalelor in corpul organismelor terestre au avut-o cercetárile efectuate de Coughtrey, Martin (1976); Berger, Dallinger (1993); Phillips, Rainbow (1993); Bohác, Pospisil (1989); Todera?, Zubkova (1986).

Semnificatia valoarea aplicativa a hicrarii. Dátele cu privire la distributia §i biotopurile populate de speciile Helix pomatia L. §i H. lutescens Rossm. pot fi utilízate pentru

aprecierea síarii populatiüor, potentialului de valorificare rationale 5i protejarea speciilor de supraexploatare.

Rezultatele çtiintifice referitoare ia ecología çi statutul speciei Helix pomatia pot fi utile pentru institutiile din Moldova implicate in lucrâriJe de exploatare a melcilor (de exemplu, Ministerul Mediului çi Amenajarii Teritoriului, Inspectoratul Ecologie de Stat), pentru elaborarea straîegiilor de valorificare ratónala, calcularea cantitâtii optime de exploatare, cât çi pentru elaborarea tehnologiilor de cultivare a acestei specii în conditiile Moldovei. Informatiile asupra particularifâtilor de acumulare a Cd, Cu, Zn, Pb çi Cr pot fi utilízate in cercetarile ecofiziologice çi ecotoxicologice 51 efectuarea monitoringului continutului de metale în mediul ambiant.

O serie de rezultate au servit ca suport çtiintiiic pentm expertiza sup!¡mentará la procesul intentât firmei "Naturalía" pentru colectadle ¡licite de melci din 29 mai, 1999, in raporturile anuale ale laboratorului de Hidrochimie çi Écotoxicologie al Institutului de Zoologie, Academia de Çtiinte a Republicii Moldova

Postúlatele de baza ale tezei expuse spre aprobare

• Speciile Helix pomatia çi H. lutescem populeazá o diversitate mare de biotopuri çi se caracterizeazâ printr-o variabilitatea mare morfológica;

• perioadele de activitate ale speciei Helix pomatia sunt strâns legate de conditiile de umiditate çi temperatura;

• speciile Helix pomatia çi H. lutescens joaca un rol important în ecosisteme çi în viata omului;

• moluçtelor terestre satisfac criteriile unui senzor biologie;

• specia Helix pomatia specie cu un statut special în Europa, ceea ce implicâ necesitatea

unei reglementâri stricte a colectarilor.

Inovatia stiintifica a lucifirii. Lucrarea data a prezentat o baza çtiintificâ care ar fi importants pentru gestionaren durabilâ a populatiilor speciei Helix pomatia pe viitor. Pe baza cercetarilor efectúate în diverse localitâti aie Republicii Moldova au fost stabilité principalele biotopuri a speciilor Helix pomatia çi //. lutescens, prezentafâ harta distributiei acestora çi particularitâtile variabilitâtii morfologice.

Au fost prezentate date noi cu privire la perioadele de maximâ freeventâ a copularilor, depunerea pontei, ecîoziunea puietului a speciei Helix pomatia, precum çi detenîiinate unele partîcularitâti legate de distributia spatiala çi structura de vârstxl. investigatii care sunt importante în elaborarea procédurier de exploatare raciónala çi protectia accstei specii. Pentru prima data au fost detenninate concentratiile metalelor greie Cd, Cu, Zn, Pb çi Cr în cochilia çi masa visceralà a speciei Helix pomatia çi apreciatà posibilitatea de utilizare a acestei specii în efectuarea biomonitoringului continutului de metale în mediu, apreciatà calitatea continutului de metale din corpul melcilor în raport cu nórmele sanitare în vigoare stabilité pentru produsele alimentare. Au fost înaintate unele recomandâri practice în ceea ce priveçte mâsurile de protejarea speciei Helix pomatia.

4

Aprobarea lucrârii. Rezultatele cercetärilor au fost prezentate la cea de-a doua sesiune çtiintificâ cu participare intemationalä "Progrese în cercetärile de ecologie aplicatä" a Centrului de Cercetäri pentni Tehnologii Ecologice, 4-5 decembrie 1997; Bucureçti; Conferinta çtiintifico-practicâ consacratä împlinirii a 125 ani de la najtcrca academicianului Nicolae Dimo, Chiçinâu, 1998. Materialele tezei sunt expuse în 6 lucräri, dintre care 4 sunt realízate de sine stätätor.

Voliitnul si structura lucrârii. Materialele tezei sunt expuse pe 124 pagini de text dactilografiat, care include urmätoarea structura: introducere, 7 capitale, concluzii §i recomandäri practice, bibliografic (cu 199 surse), reaimat in limba englezä §i rusä. Тега este ilustratä cu 18 tabele, 20 figuri §i 22 anexe.

EXPUNE REA CONTINUTULUI LUCRÂRII

CAPITOLUL1. STUDULE ASUPRA DLSTRIBUTIEI, ECOLOGIEI §1IMPORTANJEISPECIILOR GENULUI HELIX (ANALIZA BIBLIOGRAFICA).

Un çir de savanti çi-au adus contributia asupra studiului distributiei, sistematicii, morfologiei, ecologiei §i importantei speciilor genului Helix, dintre care mérita o deosebitä atentie lucrärile scrise de Grossu (1955, 1983); Likarev (1952); Sileiko (1978); Urbanski (1963), Lomniski (1971); Lind (1973); Andreikevici (1969); Pollard (1975, 1977); Peake (1978); Kemey, Cameron (1979); Hatzioannouet. al. (1989); Avagnina (1997).

Gratie distributiei largi, modului specific de viatä (mobilitate micä), speciile genului Helix pot fi reprezentative pentru analiza gradului de poluare a mediului cu metale (Coughtrey, Martin, 1976, 1977; Williamson, 1979, 1980; Berger, Daliinger, 1993; Triebscom, Köhler, 1996).

In ultimii ani, datoritä statutului speciilor comerciale in Europa, în multe tari au fost efectúate un çir de activitäti de protejare a acestor specii. Aceste aspecte sunt retlectate în lucrärile lui Lomniski (1971); Welch, Pollard, 1975; Bouchet (1990); Wells, Chatfeld (1992). ta Moldova sunt foarte putine date cu privire la fauna gasteropodelor terestre, care se bazeazä doar pe cercetäri sporadice. Чихак (1837) este primul autor care face o descriere §i sistematizare generala a molujtelor terestre din regiunile noastre. Materiale cu privire la distiibutia speciilor genului Helix în República Moldova au fost prezentate în lucrärile lui Slobodeanic (1968); Bolocan et al.(1983); Gontea (1993); Baidasnicov, (1993).

CAPITOLUL 2. CARACTERISTICA FIZICO-GEOGRAFICÄ A REPUBLICII MOLDOVA

In capitolul dat se prezintä о scuitä caracteristicä a caracteristiciior fizico-geografice ale Moldovei §i anume: reliefll, clima, solul cât §i cea a a ílorei çi faunei. Sunt prezentate principalele tipuri de soluri ji de päduri din República Moldova, care reprezintä factori importanti în distributia speciilor de helicide.

CAPITOLUL 3. MATERIALE §1METODELE DE INVESTIGATE

Cercetarile au fost efectute in perioada aprilie-august, 1995-1999. Pentru descrierea disüibutiei speciilor genului Helix in Moldova, au fost efectúate o serie de expeditii in 39 localitati din nordul, central §i sudul Moldovei. Determinarea densitatii populatiilor a fost facutá in perioada de maxima activitate a melcilor (dupa ploaie, dimineata devreme) dupa metódica descrisa de Rádulescu (1980); Turcek (1970). Determinarea materialului a fost efectuata in laborator, dupa caracteristicile conchiologice structure aparatului genital, ultimul caracter taxonomic fiind luat ca baza (IUj-neifco, 1978; Grossu, 1955; 1983).

Cercetari ecotogice au fost realízate asupra unei populatii de Helix pomatia ce populeaza un pare din mun. Chi$ináu cu o suprafatá de 3644 m2. Pentru studiul unor aspecte legate de biología reproducer», 513 indivizi de Helix pomatia au fost marcati pe cochilie cu vopsea alba. Prin metoda recapturarii au fost determinate efectivul numeric al populatieí §i densitatea, numarul adultilor. Cercetari mai frecventc au fost efectúate in perioada de maxima intensitate a imperecherilor §i de depunere a pontei. Pentru a putea observa care este durata depunerii pontei, numarul §i dimensiunile ouálor, locurile de depunere a pontei au fost marcate cu marcatori din lemn §i etichete, pe care se inscriau data, ora.

In scopul analizei metalelor in corpul roolujtelor, pe parcursul perioadei 14-26 mai, 1997 au fost colectate diverse ejantioane a speciei Helix pomatia §i H. lutes cern din 7 statiuni cu diferit nivel de poluare cu Cu, Zn, Cd, Cr ?i Pb din mun. Chi§inau, §i din statiunea de referintá - rezervatia "Codrii". La flecare statiune, au fost, de asemenea colectate probe de sol, litiera ?í vegetatie. Prelucrarea primara a probelor a fost efectuata in laboratorul de hidrochimie §i ecotoxicologie, Institutul de Zoologie, A§M. Dupa separare, cochiliile §i masa viscerala erau puse in vase de stielá uscate la 1°C páná la o masa constanta. Concentratiile Cu, Cd, Zn, Pb §i Cr au fost detemiinate prin metoda fotospectrometriei de absorbtie la Universitatea Manchester (Marea Britanie), (detenninarea concentratiei metalelor a fost efectuata. la 1 g de masa uscatñ). Prelucrarea statistica a datelor a fost efectuata in prográmele Biostat, Excel ji Statistics for Windows.

CAPITOLUL 4. DISTRIBUTIA §1 VARIAB1LITATEA MORFOLOGICA A SPECIILOR GENULUI HELIX PE TERITORIUL REPUBLLCII MOLDOVA

Pentru fauna Republicii Moldova, in dátele bibliografice sunt indicate 3 specii a acestui gen, dintre care in perioada de studiu au fost depistate speciile Helix pomatia Linnaeus 5i H. lutescens Rossm. Pe parcursul anilor de studiu, 1995-1999 pe teritoriul cercetat de noi specia Helix albescens (vulgaris) indicatá in literatura nu a fost intálnita.

Specia Helix pomatia este larg raspánditá pe íntreg teritoriul Moldovei, ocupánd cele mai diverse biotopuri. In ceea ce privejte preferintele fata de biotopuri (Fig. 1) am constatat c3 specia Helix pomatia ocupa cu preponderenta lizierele de padure, tufarijurile din preajma raurilor

Biotop 2 Liziere de paduri

Biotop 3 Tufâriçuri de-a lungul râurilor

24

Biotop 1 Päduri

Biotop 4

Margine» drumurilor eil garduri vii

18

11

Tufïlriçuri märginite de tt. » LU II* impädurite sau grädini de lesume. vii

Biotop

Biotop 6 Teritorii stâncoase calcaroase

Biotop 7 Parcuri

Fig.l Biotopurile populate de specia Helixpomatia în República Moldova

$i teritoriile stâncoase calcaroase care sunt importante dupa conditiile de umiditate, hranâ çi calcar, pentru populatiile de Helix pomatia Afarâ de aceste biotopuri aceastâ specie se mai întâlneçte în grâdinile de legume, pe zidurile clâdirilor vechi, prin cimitire. Dimensiunile cochiliei acestei specii în República Moldova variazâ: IC (înâltimea cochiliei)- 30-50 mm, LC (làtimea cochiliei) - 29-50mm, ÎS (înâlçimea spirei) - 13-29mm, ÎA (înâltimea apeiturii) - 2135mm, LA (làtimea aperturii) - 15-33mm. Conform tipului de biotopuri am putut observa o diferentâ a dimensiunilor acestora: indivizii din locurile deschise sunt mai mari decât cei din locurile umbrite. Spre exemplu, dimensiunile adultilor acestora în locurile umbrite aveau o medie de 42.1 i-2.8 mm pentru înâltimea cocliiliei çi 42.2±2.8 pentni làtimea cochiliei, iar pentru locurile deschise 36.8± 2.5 çi 37.2=t2.7 respectiv. Diferentele de dimensiuni sunt cauzate probabil, de conditiile diferite de umiditate. Astfel, biotopurile mai umbrite eu un grad de umiditate mai ridicat, pot duce la aparitia indivizilor cu o cochilie mai mare, datoritâ unei perioade mai extinse de activitate §i respectiv a intensifleârii ratei de creyere (Goodfriend,

Raportul dintre inaltimea §i latimea cochiliei a evidentiat pe teritoriul Moldovei o dominants a indivizilor cu forma plata a cochiliei (cánd latimea íntrece inaltimea) - 53%. Sistemul genital la Helix pomatia se caracterizeaza printr-o variatie mare a lungimii penisului §i flagelului penisului, precum §i cel al diverticulului receptacolului seminal (la majoritatea indivizilor acesta din urmá lipse§te).

Arealul de rSspandire a speciei H.lutescens Rossm. cuprinde mai mult teritoriile din bazinele raurilor Prut, Nistni ji RSut ocupánd diverse biotopuri. Aceasta specie prefers mai mult tufari§urile de-a lungul raurilor - 35%, teritoriile stáncoase calcaroase - 29% §i lizierele de pSdure -18% (Fig.2).

1986).

Biotop

2

Tufâri§uri de-a

29

Biotop 3 Teritorii stâncoase calcaroase

Fig.2. Biotopurile populate de specia H.lutescens Rossm. ín República Moldova

Cochilia speciei H. lutescens este mai putin variabilâ decât la Helix pomatia. Dimensiunile cocbilici acestei specii variaza între 26 §i 37 mm (înâltimea cochiliei), 28-38 mm (lâtimea cochiliei), 13-20 (înâltimea spirei). 18-27 (înâltimea aperturii) çi 18-27 (lâtimea aperturii). Sistemul genital la aceasta specie la fel ca çi la specia Helix pomatia se caracterizeazâ de asemenea printr-o variatie a lungimii pensiului, epifalusului çi flagelului penisului. La fel ca §i la specia Helix pomatia, m Moldova la H. lutescens predomina forma plata a cochiliei - 52%, iar indivizii eu forma piramidalâ çi sfericâ se întâlnesc mai rar. Cu toate câ aceste doua specii sunt specii simpatrice, specia Helix pomatia de obicei prevaleaza ca efectiv numeric. Specia H.lutescens ocupâ un numâr mai mie de biotopuri, dat fiind faptului câ aceasta este o specie mai xerofilâ decât specia Helix pomatia.

CAP1TOLUL 5. PARTICULAR1TÁTILE BIOLOGICE ALE POPULATilLOR SPECIEI HELIX POMATIA ÎN MOLDOVA

Repartizarea speciei Helix pomatia în teritoriul studiat este foarte neuniformâ, cu o tendintâ de agregare determinate de particularitâtile biologice aie speciei (spre exemplu în perioada rniperecherilor çi a depunerii pontei). Pe parcursul perioadei active a melcilor, în cadrul teritoriului cercetat au fost delimitate teritorii de hranâ, estivare çi hibernare çi teritorii de cuib (de depunere a pontei çi creçtere a puietului). Sectoarele de hranâ, estivare çi hibernare sunt râspândite pe teritoriile acoperite de tufâriçuri de liliac, cununitâ si lemn-câinesc. In perioada rece a anului, melcii hiberneazâ mai mult în locurile de la radâcina tufarilor.

Sectoarele de depunere a pontei çi creçtere a juvenililor sau aça-numitele teritoriile "de cuib" sunt distribute în locurile cu sol afânat, eu suprafete neregulate, locuri greu accesibile (spre exemplu tufe de mâceç, grâmezi de nuiele, vreascuri, grâmezi de frunze). Aceste teritorii nu râmân constante în fiecare an, aceasta fiind ca un mecanism de adaptare împotriva actiunii prâdâtorilor.

Biotop 1

v$t)> "¿o-Liziercde pàduri

Marcarea melcilor ne-a permis calcularea efectivului numeric al populatiei melcilor, densitatea acestora în teritoriul dat. S-a utilizat formula:

P=£_— - (Turcek, 1970), unde P-numSrul total al populatiei (calculat ca media de

c

la 4 recensaminte), a - numàrul indivizilor original marcati, b-numarul indivizilor capturad (marcati §i nemarcati), c-numárul indivizilor marcati, capturad la momentul recensâmântului. Astfel am obtinut: P=3713 melci (Turcek, 1970). Cunoscând care este suprafata teritoriului am calculat densitatea melcilor în teritoriul dat: 3713melci/3844m2=0.97 melci/m2. Biomasa populatiei date a fost calculatâ a fi de 48,3 kg, din acestea reieçind ca la lha aceasta constituie 129,5 kg (efectivul numeric ñind de 9662 melci).

In unele locuri densitatea era 4-8 exemplare (densitatea a fost apreciatà prin metoda descrisâ de Radulescu, 1980). Distributia non-uniformá a melcilor în spatiu poate crea unele dificultad în aprecierea densitâtii lor. Pentru estimarea corectà a densitâtii unei populatii de melci, este necesar ca probele sa se selecteazâ de pe întreg teritoriul çi sa fie efectúate observatii repetate.

A fost calculat câ adultii constituie aproximativ 18% din numàrul total al populatiei, deci observându-se o dominants numericà a indivizilor juvenili ceea ce demonstreazâ câ conditiile de trai sunt prielnice pentru populatia data. Pe parcursul mai multor recensâminte a fost calculat câ numàrul maxim al adultilor care poate fi colectat atinge 32-46%. Indivizii juvenili sunt activi mai mult în timpul noptii sau imediat dupa ploaie. Astfel în perioada recensâmintelor frecventa de depistare a indivizilor adulti e mai mare decât a celor juvenili. O estimare corectâ a structurii de vârstâ se efectueazà numai în móntentele de maxima activitate a melcilor.

Hibernarea speciei Helix pomatia decurge din septembrie-octombrie pânà în martie-aprilie. Irnperecherea se extinde pe parcursul întregii perioadei active a melcilor, începând imediat dupa hibernare çi atingând maximul în mai-iulie. Spre exemplu în 1998, o intensitate mare a împerecherilor a fost observatâ în lunile mai, iunie çi iulie, iar în 1999 - în iunie (Fig.3), ceea ce coincide cu conditiile maxime de umiditate çi temperatura din aceçti ani.

Ultímele împerecheri au fost observate în a doua jumàtate a lunii septembrie. Adeseori la copulatie participâ çi subadultii, dar aceçtia nu au fost observati sà depunâ ponta. împerecherea nu întotdeauna e urmatâ de depunerea pontei. Mai mult ca atât pot avea loc mai multe împerecheri eu diferiti indivizi atât înainte de depunerea pontei cât çi supâ aceasta. Aceasta se explica prin pàstrarea îndelungata a spermei în receptacolul seminal.

9

Fig.3. Dinamica imperecherii la Helix pomatia pe parcursul anilor 1998 si 1999

Depunerea pontei la Helix pomatia are loc in Moldova numai o singurá data pe an §i este stráns legata de eonditiile de umiditate. Maximul intensitatii depunerii pontei in lunile iunie-iulie (Fig.4). In Moldova aceasta specie depurie 21-60 ouá (media 37±8,63) cu dimensiunile medii de 6,06±0,50 mm.

□ 1998

Fig.2 Intensitatea depunerii pontei la Helix pomatia pe parcursul anilor 1998-1999

A fost stabilita o dependents üniara intre dimensiunile oualor inaltimea cocliiliei 51 latimea cocliiliei, ceea ce sugereazá cá indivizii cu dimensiuni mai mari a cochiliei depun oua cu dimensiuni mai mail Ecloziunea puietului are loc la 21-34 zile de la depunerea pontei. Numarul juvenililor eclozati constituia de la 8 la 63% (media 46.3 ±9.8). Pána in toamná, datoritá actiunii pradatorilor §i a factorilor climatici (eonditiile de umiditate scázutá), numarul juvenililor scade de aproape 2 ori. Dimensiunile juvenililor la indivizii juvenili proveniti dintr-o singurá pontá este foarte eterogena. Parasirea definitive a cuibului de catre ace§tia are loc la 2-3 sáptamáni de la ecloziune.

CAPITOLUL 6. IMPORTANTA SPECIILOR GENULUI HELIX ÎN NATURA §1 ÎN ViATA OMULUI

Juvenilil speciei Helix pomatía se hränesc mai mult cu masä vegetalä proaspätä, pe când adultii folosesc atât plántele proaspete cât çi detritusul, precum çi multe alte materiale organice pe care le gäsesc în locul lor de trai. In Unna observatiilor de pe teren am constatât cä melcii adulti se nútrese cu scoartä, muguri, excremente, hârtie sau chiar cadavrele unor animale (spre exemplu, çoareci). Astfei, melcii de grädinä participa nemijlocit !a descompunerea materialului organic si la circuital de substante în natura Datoritä modului specific de viatä care include îngroparea în sol, eliminaren mucusului, melcii participa activ la amestecarea particulelor de sol, afänarea acestuia.

Pe parcursul ceiretäiilor au fost identifícate o serie de nevertebrate care se hränesc cu speciile Helixpomatia çi H.hitescens. Dintre acestea mentionäm: Phosphuga atraía, larvele de Lampyrus noctiluca çi Carabus violaceas, únele specii de gândaci-de-piele (spre exemplu, Dermestes undulatus). Phosphuga atraía e mentionatâ în literatura ca specie care se hrâneçte în special cu melci.

Datoritä conditiilor favorabile de umiditate, cochiliile speciilor Helix pomatia çi H.hitescens, servesc ca mediu de toi pentru diferite organisme nevertebrate (päianjeni, gândaci, furnici, urechelnite, larve de fluturi çi diptere). Pe parcursul cercetarilor am identificat ,4 specii de fumici care formeazñ muçuroaie în cochiliile speciei Helix pomatia L.: Aphaenogaster subterránea Latr., Stenamma ucrainicitm K, Arnoldi, Leptothorax interruptus Schenck, Proformica epinotalis Kuznetzov-Ugansky {numärul muçuroaielor constituía 7-33% din numärul total de cochilii cercetate), cel mai des fiind întâlnite speciile Aphaenogaster subterránea çi Leptothorax interruptus. în unele cazuri în cochiliile melcilor se pot întâlni pupele unor specii de fluturi (Zygaena). Specia Osnùa rufohirta Latr. (fam Megachilidae) populeazâ eu preponderenta cochiliile de melci, iar unele specii de moluçte terestre, spre exemplu Chondrula tridens Müll., Lacinaria plicata Drap., Vallonia costata Müll., pot fi intâlnite uneori în interiorul acestora utilizându-le ca adäpost temporar çi ca sursä de calciu. Urechclnitele (Forfícula miricularia) puteau fi întâlnite chiar çi între straturile de epifragmä a melcilor vii (comeusalism).

în ultimii ani, îti legäturä cu poluarea intensa cu metale grele, un rol tot mai mare revine cercetarilor efectúate pe baza monitoringului cal i tat ii mediului. Utilizaren speciilor senzori biologici e foaite importan tá, pentru detectarea teritoriilor cu un nivel ridicat al poluärii cu metale grele precum çi pentru diminuarea pericolului acestei poluäri asupra sänätätii omului çi pästrärii ecliilibrului ecosistemelor (Coughtrey, Martin, 1976; Berger, Daliinger, 1993). Multi autori indica moluçtele terestre çi cele acvatice ca organisme foarte efective pentru

studiile de biomonitoring (Berger, Dallinger 1989, 1993; Williamson, 1979,1980; Toíiepaiu, 3y6KOBa, 1986). CercetSrile cúrente au analizat nivelul de cupru, plumb, zinc, cadmiu ?i crom, luánd ín consideratie gradul de poluare cu aceste metale a mun. Chijinau, precum actiunea toxica asupra organismelor (cadmiul §i cromul).

Nivelul Cd atát ín cochilia, cat §i in masa visceralá la Helix pomatia a fost mai ínalt decat ín mediul ambiant. Concentratiile cadmiului ín cochilie la aceasta specíe variaza íntre 0,25 §i 0,74 pg/g la statiunea de referintá ?i 0.22-1.41 pg/g - ín statiunile urbane, iar in masa viscerala -1,39-3,86 (statiunea de referintá) §i 1,79-3,00 f.ig/g masa uscata (mediul urban). La statiunea de referintá continutul de Cd este mai maro decat in mediul urban, aceasta fiind conditionat probabil de concentratia mai inalta a acestui metal in sol.

Comparand cu dátele bibliografice (Berger, Dallinger, 1993), totu§i am observat ca continutul acestui metal ín indivizii colectati in Clii§inau $i rez. "Codrii" se aseamaná cu al celora colectati din statiunile de referintá din Austria, nivelul de Cd ín indivizii colectati din mediul urban fiind cu rnult mai inalt. La indivizii de H.lutescens, colectati din mediul urban, concentratia Cd este mai joasá decát la Helix pomatia, aceasta variazá íntre 1,05- 2,24 pg/g íh masa viscerala §i 0,01-0,62 pg/g in cochilie.

Concentratiile Cu in masa viscerala variazá íntre 55,64 150,00 pg/g in statiunea de referintá §i 50-327,72 - in mediul urban, iar pentru cochilii - 8,49-11,49 - statiunea de referintá §¡ 6,86-18,19 pg/g - pentru statiunile urbane. Cea mai mare concentratie de cupru a fost identificatá ín specimenii de Helix pomatia colectati ín statiunea din vecinátatea unei plantatii de vita-de-vie, care ar putea fi cauzatá de utilizares fiingicidelor cu cupru, folosite pe larg ín Moldova. La H. lutescens, concentratia Qi este mai joasá decát la Helix pomatia variind íntre 35,61 -110,61 pg'g - masa viscerala §i 0,01 -16,19 fJig/g, - cochilie.

Continutul de Zn ín masa viscerala a speciei Helix pomatia a fost mai ínalt decát in sol §i vegetatie in majoritatea cazurilor, §i mai joas decát in litiera. Valorile concentratiilor in cochiliile speciei Helix pomatia colectati ín statiunea de referintá variau intre 2,42 §i 6,88 pg/g, iar pentru mediul urban - 0,01-31,25 (.tg/'g. Pentru masa viscerala acestea constituiau 106,22150,00 jag/g $i 72,06-159,12 ng'g respectiv. La H.lutescens, concentratiile Zn in masa viscerala sunt mai ínalte decát la Helix pomatia acestea atingánd valori de 101,03-196,08 pg/g. Ín cochilie concentratia acestui metal constituie 0,01-16,19 (.tg/g.

Concentratia Pb din masa visceralá ?í cochilía de Helix pomatia a fost mai joasa decát in sol §i litiera pentru tóate statiunile cercetate §i doar ín únele cazuri mai ínaltá decát in vegetatie. La H.lutescens continutul acestui metal atát in cochilie cát §i ín masa viscerala a fost mai mare decat la Helix pomatia avánd valori intre 0,01 -14,69 [.ig'g.

Continutul de Cr atát in cochilie, cát §i ín masa visceralá la Helix pomatia §¡ H.lutescens, a fost mai joasá decát in sol, litiera 51 vegetatie. Bioacumularea acestui metal nu a fost observata nici ín cochilie, nici in masa visceralá chiar in cazurile unei concentratii anomale de Cr in sol -1079.7 pg/g masa uscata.

Efectuánd analiza regresiei liniare, a fost examinat efectul masei corpului asupra concentratiei metalelor ín masa viscerala §i cochilia speciei Helix pomatia. In cazul masei viscerale au fost obseivate corelatii semnificante: 1=0,74-0.82. Pentru aceasta specie am stabilit dependente functional a acumulárii metalelor de masa corpului lor pentru masa viscerala, descrisa de ecuatiile regresiei liniare:

lg Cd -(0,165+0,045) K1,126:^0,15) lgW r=0,82 n-28; Ig Cu =(1,98810,062) i(l,197±í) 71) lgw r=0,74 n=28; lg Zn =(2,021±0,04)+(0,86±0,13) lgW r=0,80 n=28; lg Pb ={0,549±0,06)+(0,948±:0,19) lgW 1-0,80 n=28.

' Rezultatele obtinute corespund celor din dátele bibliografice (Boyden, 1975; Toztepain, 3y6K0Ba, 1986), care demonstreaza dependente continutului metalelor de masa corpului animalelor adeseori descrisa de ecuatii logaritmice sau liniare §i demonstreaza ca pentru efectuarea biomonitoringului este necesar a utiliza indivizi de aceia?i masa.

Investigatiile recente asupra speciei Helix pomatia au demonstrat cá aceastá specie reprezintá un macroconcentrator al cadmiului, cuprului, zincului (in ultimul caz numai ín rapoit cu vegetatia) §i deconcentrator pentru plumb ?i ciom. Bioacumularea Cd ar putea fi cauzata de eficiente mare a acestui metal pentru gastropodele terestre cát mobilitatea mai mare a acestuia in sol (Alloway, 1995; Laskowski, Hopldn, 1982), iar cea a cuprului §i zincului - de rolul metabolic al acestor metale (Laskovvslci, Hopkin, 1996; HrwanopoB, >Ky/in.ioii, 1992).

Deconcentrarea metalelor toxice ca plumbul $i cromul se datoreaza probabil faptului ca in majoritatea solurilor predomina mai mult fórmele insolubile ale acestor metale (Alloway, 1992), cat $i faptului ca ar putea exista únele posibile mecanisme reglatorii a acestui metal aun ar fi de exemplu cele metabolice care declan§eazá procesele de detoxificare (sinteza proteinelor capabile a lega metálele toxice a le depozita Tn anumite organele speciale) sau de comportament (evitarea ingertrii hranii contaminate) (Hopkin, Martin, 1982)

A fost obsérvala o relatie destul de evidenta dintre nivelul de metale ín corpul speciei Helix pomatia §i cel din sol. Pentru masa viscerala, coeficientul de corelatie variazá íntre 0,32 §i 0,96, iar pentru cochilie - intre 0,65 0,88. Avánd ín vedere cá specia Helix pomatia satisface majoritatea criteriilor ínaintate unui senzor biologic, se propune a utiliza aceasta specie pentru biomonitoringul continutului de Cd §i Cú §i posibil a Zn ín sol.

Dat fiind faptului cá melcii prezinta un obiect alimentar foarte valoros, bioacumularea unor metale aja toxice ca Cd in organismul speciilor genului Helix ar putea duce la intensificarea efectului acestuia de-a lungul lanturilor trofice (biomagnifícarea).

De asemenea, excesul altor metale, cum ar fi cuprul, cromul $i plumbul ar putea aduce daune serioase asupra sánatatii omului (in special este de mentionat cel al unor compuji ai cromului care pot cauza cancerul 5i cel al plumbului, care poate duce la na$terile anonnale, hipertensiune §i debilitateamentala) (Dinu, Rowntree, 1994). Comparand continutul de metale din masa viscerala a adultilor §¡ subadultilor speciei Helix pomatia §i H.lutesces, cu

concentratia limita admisibilâ (CLA) pentru produsele de came çi peçte am constatai ca concentratia Cd practic la toate statiunile (incliisiv statiunea de referinta) întrece de 3-10 ori CLA atât pentru produsele de came (0,05 pg/g niasa proapâta) cât çi cele de peçte (0,1 pg/g); ceaaCu - întrece aceastà limita de 6-11 ori la toate statiunile urbane (eel mai evident aceasta se observa la statiunile din apropiereaplaiitatiilor de vie çi marginea drumurilor ceea ce indica un impact mare al poluârii de la utiüzarea íungicidelor cu Cu çi transport.

ContinutuI de Zn nu a întrecut CLA la nici o statiune, iar cel al Pb a întrecut CLA pentru produsele de came (0,5 fig'g) çi în unelc cazuri pentru cele de peçte (lug/g), cel mai evident (1,5-2 ori) fund la statiunile de la marginea drutnului, ceea ce indica un grad înalt de poluare cu acest metal de la transport. ContinutuI de Cr a fost mai ridicat decât CLA pentru produsele de carne (0,2 pg/g) çi peçte (0,3 ug/g ) launele din statiunile urbane (cel mai evident - 2-3 ori ûind în statiunile din zona cu activitate industrials înaltâ). Având în vedere efectul de bioacumulare a unor aça metale toxice ca Cd çi Pb în organismul omului, a potentialului pericol a unor compuçi ai Cr de a genera cancerul, efectul toxic al excesului de cupm, este important evitarea colectârilor melcilor din teritoriile putemic poluate cu aceste metale.

CAPITOLUL 7. STATUTUL SPECIEI HELIXPOMATIA ÎN EUROPA ÇI MOLDOVA ÇI NECESITATEA CONSERVÀRII El.

Supraexploatarea speciei Helix pomalia în scopuri alimentare, precum çi utilizarea abuzivà a pesticidelor in agricultura a dus la o situatie drasticâ a acestei specii în Europa. Starca actúala a speciei Helixpomaiia în Europa a iacut ca acestei specii sa i se atribuie çi statutul de "specie de un Ínteres deosebit" (Council of Europe, 1992), aceastâ catégorie indicând câ specia data încâ mai este încâ larg nispânditâ çi retativ abundentâ, dar sufera un déclin considerabil çi se alla sub un potential pericol.

Un §ir de documente internationale atentioneazá necesitatea protectiei çi conservarii acestei specii: de exemplu Lista Europeanâ de Specii Rare de Plante §i Animale (UNECE, 1989), Conventia privind conservarea vietii sâlbatice çi a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Bema, 1979 (Moldova aderâ la aceastà Convertie în 1994). Legea Republicii Moldova Nr. 439-XIII din 27.04.95 asupra regnuluí animal de asemenea a inclus aceastâ specie în lista speciilor relativ rare protejate de stat Prezenta lege presupune o taxa de 0.1 salarii minime/exemplar pentru pagubele pricinuite de càtre persoanele fizice sau juridice prin dobândire, colectare, comercializare, posesiune çi exportai ilicite.

în ultimii ani în Moldova de asemenea a crescut interesul fata de specia Helix pomada L, în ceea ce priveçte importante alimentara. Primele colectan în masa pentru export a acestei specii au început în 1995, dupa Decizia Guvernului Republicii Moldova nr. 434 din 23 iunie 1994 cu privire ta colectarea melcilor de vie (aceasta fiind ernisâ înainte de Conventia de la Bema).

în 1995, cantitatea planificatâ pentru a fi expórtala aleâtuia 210 tone. Daca considerâm câ greutate medie a acestora în locuri deschise çi umbrite variazâ intre 17 çi 27g

atunci putem calcula aproximativ care era numárul de melci destinat pentru colectare. Astfel pentru locurile umbrite primim unnátoarele valori: intr-un kg - aproximativ 37 melci, intr-o tona- 37000 melci, iar in 210 tone - 7770000 melci. Pentru biotopurile deschise: lmelc- 17g, 1 kg -59 melci, intr-o toná - 59000 melci, iar in 210 tone - 12.390000 melci. Consideránd ca cantitatea anuala recoltatá este de 100 tone, atunci timp de 10 aní din Moldova ar putea ti exportati peste 35 mln. de melci. Uibanski (1963) indica cá pe parcursul a 10 ani din Polonia au fost transportad aproximativ 40 milioanc de melci (cea mai mare cantitate anualá fiind de 203 tone). Comparand teritoriul Poloniei cu cel al Moldovei precum §i gradul de ímpádurire (Tab. 1), putem concliide ca cantitatea expolíala de melci de pe teritoriul Moldovei este destul de maré. ín 1971, Lomniski atentiona deja cá specia Helix pomatia a suferit un declin considcrabil in Polonia, dispárand dintr-un ?ir íntreg de teritorii, ceea ar putea sa se íntample §í in Moldova.

Tabelul 1

Analiza comparativa a exploatárii resurselor de melci (Helix pomatia) in Polonia §i

Moldova

Suprafaía %de Cantitatea de

N/o Tara teritoriului ímpádurire melci exportatä

(km2) (t)

1 Polonia 312677 27 92-205

2 Moldova 33670 9,6 101-210

Sursa 1 3 4,5

bibliograficá 2 2 6

Aid: 1-PbiMgy, 1982; 2-Skrzypek, 1977; 3-CEE,1999; 4-Serviciul Silvic de Stat "Moldsilva"; 5-MinistmilMcdiulu¡5ÍDez\'oItáriiTeritoriu!ui;6-Urbansk^', 1963

In República Moldova exista o anumita reglementare ín ceea ce privejte colectadle de melci (spre exemplu restrictiile privind dimensiunile). Cu tóate acestea, considerám cá sistemul de control al colectarilor necesita o imbunStátire evidentá. ín ceea ce privejte dimensiunile, este foarte important a lúa in considerare variabilitatea cochiliei speciei Helix pomatia pe teritoriul Moldovei. Diapazonul dimensiunilor indicat pentru reglementarea colectñrilor este de 28 ?i 34 mm. Cercetárile recente au demonstrat cá cel mai bine se potrivesc recomandSrílor nu specia comercialá Helix pomatia, dar specia íara valoare comercialá, H.lutescem, precum §i indivizii nematurizati ai speciei Helix pomatia Mai mult ca atát la únele populatii ale speciei Helix pomatia, dimensiunile adultilor sunt aja de mari a$a íncát nici un individ matur cu o eventualá valoare comercialá nu intra in diapazonul dimensiunilor existente pentni reglementarea colectarilor. Astfel la colectarea melcilor de pe diferite teritorii s-ar putea produce erori considerabile, care pot duce la supraexploatarea speciei Helix pomatia din únele teritorii, iar in áltele - resursele de melci ar putea rámánc neexploatabile. De asemenea respectarea acestui diapazon al dimensiunilor ar putea cauza diminuarea populatiilor speciei íará valoare comercialá - H.lutescem. Dacá am íncerca sá largim diapazonul dat atunci adultii

din populatiile biotopurilor deschise nu vor avea dimensiunile corespunzâtoare. Astfel, aceste fapte ne vorbesc despre faptul câ dimensiunea cochiliei nu poate fi un criteriu adecvat pentru reglementarea colectârilor, ci dimpotrivà ar putea aduce daune considerabile speciilor Helix pomada çi H.lutescens. Considerám câ acest criteriu trebuie sa fíe exclus din lista recomandârilor.

Având în vedere particularitâtile biologice a speciei Helix pomatia se propune ínlocuirea restrictiilor de colectare privind dimensiunile cu sezoane închise (1 mai - 31 iulie), care corespund cu cea mai mare intensitate a ímperecherilor §i a depunerii pontei, când melcii au o tendintâ de agregare, astfel daunele aduse populatiei în perioada colectârilor fiind cele mai mari.

Deoarece specia Hela pomatia este inclusa în anexa HI a Conventiei de la Berna, act legislativ care este superior Iegislatiei locale, exploatarea ei trebuie sâ fie efectuatâ stib un control strict prin efectuarea analizei impactului începând cu colectarea çi stabilirea unor mâsuri reglementative rationale ce ar mentine populatiile acestei specii în afara pericoluiui de disparitie. Este probabil necesar, de asemenea, aplicarea articolului 7 al Conventiei care prevede interzicerea temporaria exploatârii pentru a permite populatiilor existente sa revinâ la un nivel satisfàcâtor (o perioada de cel putin 5 ani). Acest rastimp ar fi suficient pentru restabilirea populatiilor çi a efectuar» unor cercetâri complexe asupra stârii populatiilor pe íntreg teritoriu al Moldovei, unde a fost efectuatâ colectarea, care ar permite stabilirea másurilor eficiente pentru valorificate, precum §i pentni detenninarea cantitâtii optime de exploatare. O utilizare rationalâ e posibilâ numai prin efoiturile comune a institutiilor guvernamentale $i neguvemamcntale din Moldova.

CONCLUZn:

în urma cercetârilor efectúate, realizând scopurile çi obiectivele ínaintate am facut unnâtoarele concluzii:

• Pe parcursul cercetârilor pe teritoriul Republicii Moldova au fost identifícate doua specii ale genului Helix: Helix pomatia Linneaeus, 1758 çi li lutescem Rossmasler, 1838. Specia Helix albescem (vulgaris), indicata de sursele bibliografice (Grossu, 1955,1983), nuafostdepistatâ.

• Specia Helix pomatia este raspânditâ pe íntreg teritoriul Republicii Moldova, ocupând cu preponderenta teritoriile împàdurite din nordul çi central çi mai putin cele din sudul Republicii Moldova. Specia I!. lutesncem este mai xerofilâ, fiind raspânditâ mai mult în teritoriile stâncoase calcaroase din preajma râurilor Prut §i Nistru. în ceea ce priveçte preferintele acestor doua specii fatâ de biotopuri am constatai cà specia Iíelix pomatia préféra mai mult lizierele de pâdure (24%), teritoriile stâncoase calcaroase (20%) çi tufariçurile de-a lungul râurilor (18%). în afarâ de aceste biotopuri, specia Helix pomatia se mai mtàlrveçte çi pe marginea drumurilor eu garduri vii, în parcuri, pâduri, tuiariçuri

mârginite de teritorii împâdurite, gradini de legiime sau vii, pâduri, pe zidurile caselor veclii, cimitire. Specia H.hitcscem ocupS eu preponderentâ tufariçurile din preajma râurilor (35%), teritoriile stâncoase calcaroase (29%) çi lizierele de pâdure (18%). în alte tipuri de biotopuri (râpe, parcuri) aceasta specie se întâlneçte mai rai-. Speciile H dix pomatia çi H.lutescens sunt specii simpatrice, dar de obicei se observa dominante numericâ a speciei Hélix pomatia, aceasta caracterizàndu-se çi printr-o plasticitate ecologicâmai mare.

• Specia Hélix pomatia se caracterizeazâ printr-o variabilitate mare a cochiliei. Dimensiunile acesteia variaza pe teritoriul Moldovei în unnâtoarele limite: 30-50 mm (înâltimea cochiliei), 29-50 mm (lâtimea cochiliei), 13-29 mm (înâltimea spirci), 21-35 mm (înâltimea aperturii) çi 15-33 mm (lâtimea aperturii). A fost constatatâ o diferentâ de greutate çi dimensiuni dintre indivizii colectati din teritoriile deschise çi cei din teritoriile umbrite, ceea ce poate fi cauzat de conditiile diferite de umiditate. Indivizii eu cochilii mai mari se întâlnesc de régula în biotopurile eu umiditate sporitâ, ceea ce poate fi probabil explicat prin faptul cà în biotopurile umede se extinde perioadele de activitate a melcilor çi, respectiv, se mâreçte rata de creçtere. Calculând raportul dintre înâltimea çi lâtimea cochiliei s-a evidentiat câ pe teritoriul Moldovei domina indivizii eu forma plata a cochiliei (când lâtimea întrece înâltimea) - 53%. Sistemùl génital se caracterizeazâ printr-o variatie mare a lunginiii penisului çi flagelului penisului, precum çi cel al diverticolului receptacolului séminal (la majoritatea indivizilor acesta din unnâ lipseçte).

• Dimensiunile cochiliei la specia H. lutescens pe teritoriul Republicii Moldova variazâ în limitele: 26-37mm (înâltimea cochiliei), 28-3 8mm (lâtimea cochililei), 13-20mm (înâltimea spirei), 18-27 mm (înâltimea aperturii) çi 18-20 mm (lâtimea aperturii). Variatia structurilor aparatului génital nu este atât de mare ca la Hélix pomatia, dar totuçi se observâ o anumitâ variabilitate a lungimii penisului, epifelusului çi flagelului.

• Dimensiunile adultilor çi aubaduItiJor la speciile Hélix pomatia çi H. lutescens se suprapun foarte mult. în cadrul uneia çi aceleaçi populatii uneori subadultii pot avea dimensiuni mai mari decât adultii. De asemenea se suprapun çi dimensiunile cochiliilor adultilor speciilor Hélix pomatia çi H.lutescens (mai aies când este vorba de biotopuri deschise). Astfel putem conchide câ dimensiunea cochiliei nu poate fi un criteriu adeevat pentru identificarea speciei sau detenninarea vârstei melcilortereçtri.

• populatie de Hélix pomatia eu o densitate de 0,97 melci/m2 poate atinge o biomasâ de 129,5 kg/ha sau un efectiv numeric de 9662 melci. O astfel de biomasâ este destul de importantâ având în vedere rolul acestei specii în lanturile trofice ca hranâ pentru alte organisme (inclusiv çi omul) cât çi în ceea ce priveçte descompunerea deti"itusului végétal.

• Distributia spatialà a speciei Hélix pomatia este neomogenâ, detenninatâ de neuniformitatea biotopului, obseivându-se o tendintâ de agrégats cauzatâ de unele particularitâti biologice aie speciei. In cadrnl populatiei cercetate au fost evidentiate scctoare de cuib, pozitia cârora se schimbâ în diferiti ani - un mccanism de apârare

ímpotriva prádatorilor). Observatii asupra structurii de vársta au demonstrat dominatia numérica a indivizilor tineri (¡uvenili, indivizi tineri de gr.I ?i H 51 subadulti) fatá de cea a adultilor, ceea ce indica ca teritoriul dat are conditii favorabile de Irai pentru populatía data (indivizii tineri alcatuiesc circa 82% din numárul total al populatiei).

• Aprecierea structurii de vársta $i estimarea densitatii la melcii terejtri este destul de dificila, dat fiind faptului ca activitatea vítala a acestora depinde mult de conditiile de umiditate. Inidivizii juveniü sunt mai mult activi ín timpul noptii, dimineata devreme sau imediat dupa ploaie. Astfel ín perioada recensamintelor frecventa de intálnire a indivizilor adulti este mai mare decát a celorj uvenili. O estimare corecta a structurii de vársta se efectueaza doar ín móntentele de maxima activitate a melcilor cánd pot fi íntalniti §i juvenilii. Dcoarece speciile genului Helix au cochilii relativ mari §i o mobilitate destul de mica, aplicarea metodei de marcare $i recapturare este destul de eficientá pentru estimarea efectivului numeric §i a densitatii, deji necesita mai mult timp §i eercetari repetate.

• Perioada de hibernare la Helix pomada L. In Moldova dureazá 6 luni, de la sfanjitul lui septembrie - inceputul lui octombrie páná ín martie-aprilie, ín dependen® de conditiile de umiditate $i temperaturá. Indivizii tineri intra ín hibernare mai devreme ies mai tárziu decatcei adulti.

• ímperecherea se poate extinde pe parcursul íntregü perioade active, maximul fiind atins in lunile mai-iulie. ímperecherea nu íntotdeauna este urmata de depunerea potitei. Mai mult ca atat pot avea loe mai multe ímperecheri cu diferiti indivizi atát inainte de depunerea pontei, cat §i dupa aceasta. Aceasta se explica prin pastrarea índelungatá a spermei ín receptacolul seminal. Deseori la ímperechere participa §i subadultii, ínsá acejtia nu depun oua.

• Depunerea pontei la Helixpomatia L. in Moldova decurge numai o singura data pe an. Durata acestei perioade depinde foarte mult de conditiile de umiditate, maximul intensitatii fiind atins in iunie-iulie. In Moldova, Helix pomatia L. depune 21-60 oua cu o medie de 37±8.63 §i avánd dimensiunile de 6.06±0.50 mm, care coreleaza cu dimensiunile látimii cochiliei (r=0.78).

• Succesul ecloziunii puietului este de 8-63% (media este de 46.3±9.8 %). Pana ín toamná, datorita actiunii pradatorilor sau a conditiilor neprielnice de umiditate, numárul acestora se reduce de aproximativ 2 ori. Dimensiunile cochiliei la juvenilii proven ¡ti dintr-o singura pontá este foarte eterogena. Párüsirea definitiva a cuibului de acesia are loe la aproximativ 2-3 sSptamani de la ecloziune.

• Speciile Helix pomatia L. H.lutescens Rossm. servesc ca hraná §¡ adápost pentru diverse specii de nevertebrate. Pe parcursul cercetSrilor noastre au fost identificate 14 specii de nevertebrate care se hránesc cu speciile Helix pomatia §i H.lutescens §i se adapostesc ín cochiliile acestora. Doua dintre aceste nevertebrate, Phosphuga atraía $i Osmia rufohirta, depind ín mare masurá de melcii tere§tri ín ceea ce prívente hrana 51 adapostu!.

• Continutul metalelor (cu excepta Pb) ín masa visceralá a fost mai ínalt decát ín cochilie atát la Helbcpomaíia cát ji la H.lutescem. Continutul de Cd din masa visceralá a íntrecut de 2-9 orí pe cel din cochilie, cel al Cu - de 6-18 ori, al Zn - de 5-44 ori, iar cel al Cr - de 1,9-65 ori. Cele mai inalte concentratii de Cd §i Zn au foat identifícate ín indivizii colectati de la rezervatia "Codrii" ceea ce poate fi explicat prin nivelul mai ínalt al acestor metale din materialul vegetal decát ín mun.Chi$ináu. Cele mai inalte concentratii ale Cu, Pb §i Cr au fost observate la specimenii din mediul urban, ceea ce demonstreaza un nivel de poluare mai ínalt cu aceste metale, acesta variind ín dependenta de statiunea de colectare. Continutul maxim de Cu (327,7pg/g masa uscatá) a fost identificat ín probele colectate ín apropiara viilor, demonstrand o poluare malta cauzata de utilizarea fungicidelor cu Cu, iar cele mai mari concentratii de Pb §i Cr - !a marginea drumurilor $i ariile industríale.

• Confomi valorilor coeñcientilor de bioacumulare, speciile Helbcpomatia §i H.lutescem reprezinta specii macroncentratoare ale Cd §i Cu (coeficientul de bioacumulare K este mai mare ca 2, microconcentratoare (K este mai mare decát 1, dar mai mic ca 2)5311 ín únele cazuri macroconcentratoare ale Zn ?i deconcentratoare ale Pb §i Cr (Keste mai mic ca 1).

• A fost stabilitá o dependenta functionala a continutului de metale de masa coipului, descrisá de ecuatii ale regresiei liniare, (i=0,74-0,82). Acest fapt indica cá pentru a evita inteiferenta dependentelor continutului de metale de márímea corpului pentru estimarea continutului de metale ín mediu este necesar a utiliza indivizi cu aceea§¡ márime a corpului.

• Avand ín vedere cá specia Helbc pomatia satisface majoritatea criteriilor ínaintate unui organism senzor (are o sensibilitate relativ scázutá la actiunea metalelor grele, o capacítate joasa de migrare, aje o mSrime adeevatá pentru studiile de laborator o duratá a vietii mai mare de un an; e destul de abundentS atát ín ariile poluate cát $i ín cele nepoluate §i prezinta corelatii evidente a oncentratiei metalelor ín corpul lor 5.i concentraba acestora ín sol) se recomanda utilizarea acestei specii ín efectuara monitoringului continutului ín sol a Cd, Cu $i mai putin probabil a Zn,.

• Conccntratia Cd din masa viscerala a adultilor §i subadultilor speciei Helix pomatia H.lutescens ín tóate statiunile íntrece concentratia limita admisibilá pentra produsele de carne ji pe?te, iar cele de Cu, Pb $i Cr - ín majoritatea statiuniJor urbane, ceea ce indica un nivel ínalt de poluare cu aceste metale ín mediul urban.

RECOMANDÁRIPRACTICE:

Avánd ín vedere rezultatele obtinute, ín aspect practic am putea sá dam únele recomandári ce tin de reglementarea colectarilor speciei Helix pomatia ín Moldova, metodele de cercetare, orecum ji cele ce tin de efectuarea monitoringului privinid continutul de metale ín mediile poluate.

• Dimensiunile cochiliilor la adultii çi subadultii speciei Helix pomada çi H.Iutescem se suprapun foarte mult. De asemenea exista surpapuneri çi în ceea ce priveçte dimensiunile cochiliilor celor douâ specii. în recomandârile privind colectadle, restrictiile de colectare se refera anume la colectarea indivizilor de anumite dimensiuni (28-34 mm), dar având in vedere cà dimensiunea cochiliei nu este un criteriu adecvat nici pentru determinarea vârstei, nici pentru cea a speciei. Mai mult atât, acest criteriu poate crea únele coníuzii in colectare mai ales în teritoriile unde speciile Helixpomatia çi H. hitescens se întâlnesc pe acelaçi teritoriu împreunâ. Se recomandâ a elimina acest criteriu de reglemcntare a colectârilor.

• Având in vedere particularitâtile biologice aie speciei Helix pomatia, perioadeie critice de activitate vitalà (împerecherea, depunerea pontei), când exista o anumitâ tendinta de agregare çi respectiv exista cet mai mare pericol de a aduce daune populatiilor, precum çi de faptul cá din populatie se pot elimina adultii, înaitite ca aceçtia sa depuna, noi recomandâm ca o masura alternativa de control a colectârilor, reglementârile în timp, aça cum se face la alte animale eu important rol comercial (de exemplu peçtii, animalele de vânâtoare). Astfel, se propune introducerea unor sezoane de prohibitie a colectârilor în perioada de maxima activitate vítala pentru aceasta specie (1 mai-31 iulie).

• Pânâ acum în Moldova nu exista o baza informationalâ bine sistematizatâ referitor la cantitâtile expórtate, starea populatiilor dupa colectare, de asemenea au fost efectúate multe încâlcâri privind restrictiile de colectare. Având în vedere statutul speciei Helix pomatia în Europa (specie de un ínteres special) este important probabil a introduce un moratoriu al colectârilor pe teritoriul Moldovei (pentru o perioada de 5 ani) - corespuade artícolului 7 al Conventiei de la Berna çi care ar permite populatiilor de a se restabili.

• Estimarea densitâtii ji efectivului numeric al populatiilor este destul de dificilâ çi depinde mult de conditiile de umiditate sau perioada ciclului vital. Tinând cont de aceasta, recomandâm ca aceste estimàri în scopul determinârii teritoriilor adeevate pentm colectarea comerciáis a melcilor sa fie efectúate de câtre specialist! calificati în domeniu. Pentru estimarea corectâ §i veridicâ a densitâtii çi a structurii de vârsta a populatiilor de melci recomandâm utilizarea metodei de marcare çi recapturare care necesita cercetari repetate.

• Continutul de metale din masa visceralâ a speciilor cercetate reflecta mai bine decât eel din cochilie continutul de metale din mediul ambiant (un grad de acumulare mai ínalt, o corelatie mai evidentâ). Se recomandâ astfel utilizarea numai a masei viscerale pentru efectuarea biomonítoringului continutului de metale.

• Având în vedere efectul de bioacumulare a unor aça metale toxice ca Cd çi Pb în organismul omului, a potentialului pericol a unor compuçi ai Cr de a genera cancerul, efectul toxic al excesului de cupru, cît çi de faptul câ continutul de metale din masa visceralâ a indivizilor adulti çi subadulti (care cad sub incidenta colectârilor) întrece CLA

pentru produsele de carne ?i pe$te, este important«! evitarca colectarilor mclcilor din teritoriile puternic poluate cu aceste metale.

LISTA LUCRARILOR PUBLICATE РЕ ТЕМА TEZEI:

1. N. Andreev. Contributii la studierea raspandirii unor specii de helicinae (Gastropoda, Helicidae) din nordul §i centrul Republicii Moldova/ZDiversitatea §i ecologia lumiii animale in ecosisteme naturale §i antropizate, Academia de §tiinte a Republicii Moldova, Institutul de Zoologie, Chisinau, 1997.-P. 137-139.

2. N.Andreev. Bioacumularea Cu, Zn, Cd, Cr $i Pb in corpul molu$telor terestre Helix pomatiaL. (Gastropoda Pulmonata)// Materialele conferintei "Progresses in Applied Ecology", 4-5 December, 1997, Bucure$ti. - P.27-28.

3. N.Andreev. Rolul speciei Helix pomatia L (Gastropoda, Pulmonata) in bioindicarea poluarii solului cu metale grele//Materialele conferintei §tiintifico-practiice consacrata implinirii a 125 de ani de la na§terea academicianului Nicolae Dimo Chi§inau, 1998.-V.L-P.92-93.

4. N.Andreev, I.Toderas, E.Zubcova. Studlu asupra bioacumulSrii metalelor grele Cd, Cu, Zn, Pb $i Cr in coipul melcilor terejtri Helix pomatia L. (Gastropoda Pulmonata) //Analele Universitatii de Stat din Moldova, Chisinau, 1998 - P. 204-207.

5. N. Andreev. On the distribution and status of Helix species in Moldova//Analele Universitatii de Stat din Moldova, Chisinau, 1999. - V.I. - P.l 11-113.

6. Viorica Coada, Nadejda Andreev. Contributii la cunoa$terea faunei malacologice din rezervatia naturala "Codrii" //Analele Universitatii de Stat din Moldova Chi§inau, 2000,-V.1L-P. 128-132. И/ / /

Jf</ксУШс/'

Andreev N. Biological patterns and the role of Helix pomatia L. and H.httescens Rossm. (Gastropoda, Pulmonata) in ecosistems of the Republic of Moldova, PhD thesis, Chisinau, 2000,18 Табл., 20 Fig., 22 Append.,199 Reference sources. Keywords: land snails, shell parameters, mating, egg-laying, biomonitor organisms.

Summary

. Research was done 011 the ecology distribution, and role of Helix species in the Republic of Moldova. Two species of the Helix genus: Helix pomatia and H.lutescem were identified on the territory of Moldova during research period. Main habitat types of - these species were reveale and some aspects on the morphological variation of the shells and genital organs were described.

The hibernation of this species was determined to last from the end of September -beginning of October to March-April. Mating occur through the whole active period of the snails, but the maximum length of time extends into May-July. Egg-laying reached maximum intensity in June-July. The egg number ranges between 21 and 60, with a mean of 37±8,63. The mean egg size is 6.06±0.50 mm. Hatching success was estimated at 8-63% (the mean - 46.3±9,8%). A relationship between egg diameter and shell size was established, and described by the linear equations.

For the first time, the concentrations of cadmium, copper, zinc, lead and chrom were identified and biological accumulation coefficients for Helix pomatia and H hitescens were calculated. Also, a functional dependence between metal content in snails and animal weight was established, which is described by the linear equations. A strong relationship between metal content in Helix pomatia and that in the soil was established. Considering the fact that this species satisfies all the criteria for a biomonitor organism, the current work proposes the use of it for Cd, Cu and possible Zn for soil biomonitoring. Some practical recommendations for protection of populations are presented.

Андреев H. Биологические особенности и роль видов Helix pomatia L. and H.lutescens Rossm. (Gastropoda, Pulmonata) в экосистемах Республике Могщова" Диссерт. на соискание ученой степени доктора биологических наук. Кишинэу, 2000,18Табл., 20 Рис., 22 Прплож., 199Библюгр. назв.

Ключевые слова: наземные улитки, размеры раковин, спаривание, откладка яиц, организмы мониторы.

Резюме

Проведены результаты исследования экологии, распределения и значимости рода Helix в Республике Молдова На территории Молдовы обитают два вида моллюсков Helix в Республике Молдова. Во время исследовании, на территории Республике Молдова обнаружены два вида моллюсков Helix pomatia L. и H.lutescens Rossm., относящиеся к этому роду.

Выявлены основные местообитадшя и описаны главные биотопы обоих видов. Рассматриваются некоторые аспекты, связанные с морфологической изменчивости раковины и половых органов. Установлено, что спячка у данного вида длится с октября по март-апрель, спаривание может длится весь активный период, но максимум интенсивности наступает в мае-июле. Число .яиц достигает 21-60 (средняя 37±8,63, со средними размерами 6.06Ш.50 мм, а процент выклева молоди из яиц - 863% (средняя 46.3±9,8%). Выявлена зависимость размера яиц от размера раковин, которая описывается линейными уранениями.

Впервые были определены концешрации и рассчитаны коэффициенты бионакопления кадмия, меди, цинка, свинца и хрома в висцеральной массе тела и в раковине обоих видов Helix pomatia и Helix latescens, а также установлена функциональная зависимость между содержанием металла и весом тела, описываемая уравнениями линейной регресии. Была установлена- четкая корреляция между концентрациями металлов в теле Helix pomatia и их концентрациями в почве. Дана оценка соответсвия этого вида большинству требований как индикатору состояния экосистем и даны предложения по использования Helix pomatia при биомониторинге содержания Cd, Си и, возможно, Zn в почве. Предлагаются некоторые практические рекомендации по сохранению генофонда популяций данного вида